Suverani din (toate) părți(le), uniți-vă!

Intenționez să abordez în seara aceasta un subiect de mare interes pentru mine și nu numai, în contextul în care tocmai mi-a apărut notificare că Apocalipsa și-a schimbat statusul în “LOADING”. Este vorba despre ființele suverane și noi toți, ăia mai puțin suverani.

Și asta pentru că ieri a fost o zi dificilă.

M-am trezit, ca tot omul, m-am îmbrăcat, mi-am luat geanta și am ieșit din casă. Trec pe lângă vecinul de la 5, îi zic “Bună dimineața!”. Nimic. Hmm, îmi zic, încă se resimte după ultima ședință de bloc..

În parcare, cum dau să plec îmi taie fața vecinul de la 1; pun frână în ultimul moment, îi transmit printre dinți multă… iubire necondiționată… și demarez cu precauție.

Mă opresc la Administrația Financiară că am o amendă neplătită, mă gândesc să fiu un contribuabil nesuveran exemplar și să o achit. Stau 3 ore la coadă, mare parte și pentru că meditând în alfa toți care veneau se așezau exact în fața mea. Deși mi s-a părut curioasă lipsa de considerație, am mai trimis niște iubire necondiționată și mi-am așteptat rândul.

În cele din urmă ajung în față, dar fix atunci doamna de la ghișeu închide geamul și-i zice fericită colegei: “Bine că am terminat și azi cu idioții ăștia!”. Hmm.. ok, o iau ca pe un compliment, măcar nu m-a inclus în categorie. Puțină flacără violet și mă duc spre birou.

A fost de departe cea mai liniștită zi din viața mea. Nimeni, dar absolut nimeni, nu m-a deranjat cu nimic, nici măcar cu un salut. Fiind prinsă în treaba mea, am avut senzația că i-am auzit pe colegi întrebându-se dacă sunt bolnavă, m-a suprins plăcut grija lor.

Ceea ce a fost cu adevărat mișto a fost să o aud pe Tanța de la contabilitate cum i-a spus Vioricăi de la audit că rochia pe care am purtat-o ieri părea luată de la second hand și că m-am îngrășat sigur 3 kilograme.

Mi s-au părut chiar înălțătoare sinceritatea și curajul cu care și-a asumat să zică asta de față cu mine. Bravo, Tanța, se vede că toate cursurile și inițierile te-au ajutat în a-ți exprima liber adevăratul sine! Trăi-ți-ar maestrul!

Am plecat de la birou și pe drum m-am tot gândit că parcă ziua a fost prea liniștită, nimeni nu a vorbit cu mine, nu că mă plâng, dimpotrivă.. Dar parca lumea asta s-a transformat mult prea mult, chiar nimeni să nu-mi dea bună ziua..

Atunci m-a izbit brusc revelația: pfff! Să vezi că am intrat în 5D!! Am derulat tot filmul zilei și da, făcea sens, că și vecinul de la 5, și ăla de la 1, și funcționara și Tanța aveau, cu iubire zic, o densitate considerabilă. Erau în vreo 2,5D – 3D, așa. Așa că e clar: eu fiind în 5D, nu m-au văzut. Cât de tare!! Trebuie să-mi vizitez maestrul.. Să vezi ce mișto fac de el dacă nu mă vede..

Când să iau telefonul, realitatea cruntă din 3D mă izbește: pe jos, lângă masa din hol zăcea BULETINUL. Îl uitasem acasă…. Carevasăzică de-aia nu m-au văzut ei, n-am avut buletinul la mine. Mama mea de ființă nesuverană..

Revenind în prezent, e oarecum stupid dacă stai să te gândești. Adicătelea simplul fapt că miști nu e suficient dacă nu ai o hârtie care să menționeze că miști.. Dacă te duci să-ți faci buletin, că a expirat, chiar dacă mergi cu vechiul buletin, ai nevoie de certificat de naștere. Bre, da’ nu mă vezi?

Fără glumă acum, trăim într-un sistem în care un om poate oricând să dispară sau să apară dacă este scos sau introdus într-un sistem informatic, în care ca consumatori inteligenți (cacofonie intenționată) am făcut cadou Apple-ului și Samsung-ului amprentele noastre (pentru securitate, of course), iar mai nou ne scanează și irisul (să nu ne hackerească teroriștii, of course).

Numai eu mă simt în Martix? Și dacă da, unde e Keanu??

Personal mă simt ființă suverană, dar deocamdată așa, în sinea mea, că dacă și în birtul din Vaslui se afirmă câteva ființe suverane iese nasol.

De departe cei mai mișto sunt cei care își sparg capul căutând breșe legislative care să le permită să dovedească legal că-s suverani.

Adică, cum ar veni: statul nu te recunoaște dacă nu ai certificat de naștere, dar tu, inexistent, dai în judecată statul care nu te recunoaște și pe care nu-l recunoști, iar instanța validată de statul care nu te recunoaște și pe care nu-l recunoști analizează legislația în vigoare emisă tot de stat și decide că ai dreptate să nu recunoști statul care a emis legea și a validat instanța. Hai că-i simplu.. Dacă ai exista, ai câștiga!

Poți fi suveran (din păcate) doar dacă îți asumi o viață independentă de orice serviciu public și autosustenabilă (vezi Matt Damon cum cultivă cartofi în Marțianul). Până atunci dai cu multă apă și multe pilule roșii în speranța că te vei trezi suficient de mult și vei accesa un nivel superior de conștiință, astfel încât dependența de material să dispară și să poți face pasul către eliberare. Cu orice risc. Cu orice cost.

Dar eu zic deocamdată să așteptăm Apocalipsa – e momentan la LOADING 40%, că cică e conexiune proastă (haha) și după ce se mai rarefiază atmosfera vom rămâne (care mai rămâne) ceea ce suntem: ființe suverane.

Please follow and like us: